Referat Administratia publica - gimnaziu si liceu

Statul, termen care sugereaza un "nucleu central", in realitate este o retea de organizatii si institutii centrale si locale diverse, care se ocupa cu asigurarea ordinii si securitatii sociale, politice si economice a unei comunitati nationale date. Administratia este una din institutiile publice care compun statul si este formata, la randul ei, din alte institutii si organisme permanente, cum ar fi: Banca Centrala, Politia, Administratiile Financiare, etc., adica totalitatea puterilor de guvernamant asupra unui teritoriu, fara dreptul de a dispune de acesta. Astfel ca, notiunea de "administratie publica' se poate intelege facand conexiunea intre cele mentionate anterior cu adjectivul "public, -a' care arata apartenenta unei colectivitati sau provenienta de la o colectivitate.

Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localitati, s.a. sunt organe de stat competente sa ia masuri si sa emita dispozitii cu caracter obligatoriu; ele sunt autoritati ale administratiei publice insa difera prin competenta teritoriala care poate fi extinsa pe intreg teritoriu national sau pe teritoriul unitatii administrative unde au fost alese.

Trebuie mentionat faptul ca atributia este prerogativa recunoscuta unui organ, compartiment sau persoana iar ansamblul lor compune competeta unui organ, compatriment functional sau persoane.

Competenta teritoriala este unul din cele doua criterii clasificatoare ale organelor executive, a caror totalitate formeaza un sistem constand in organizarea executarii si executarea in concret a actelor normative numit activitatea executiva. In unele state sistemul de organe compus din guvern si din intregul aparat administrativ, in frunte cu seful statului formeaza puterea executiva care coexista alaturi de celelalte puteri organizate in stat, si anume legiuitoare si judecatoreasca.

Fiecare organ executiv are o competenta determinata de totalitatea atributiilor autoritatilor administratiei publice, ale unor compartimente din structura acestora sau persoane si limitele exercitarii lor. Dupa criteriul competentei materiale, organele executive se clasifica in organe cu competenta generala si organe de specialitate, iar din punct de vedere al competentei teritoriale distingem intre organele centrale si cele locale.

Ca sistem de organizare administratia publica cuprinde o multitudine de parti componente cu denumiri, cu servicii, atributii si activitati diferite. Legatura sistemului administratiei publice cu puterea executiva se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale administratiei publice centrale. La randul sau administratia publica centrala are in teritoriu diferite organe deconcentrate care organizeaza executarea legii in unitatile administrativ teritoriale sau in unitati administrative speciale (cai ferate, armata) in legatura cu domeniul specific de activitate.

Sistemul administratiei publice mai cuprinde si organele administratiei publice locale, respectiv consiliile comunale, consiliile orasenesti si consiliile judetene, care sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Consiliile constituite astfel organizeaza serviciile publice ale comunei, orasului sau a judetului printr-un aparat propriu, format din functionari publici de conducere si de executie. Aceste organe ale administratiei publice locale sunt descentralizate pe baza principiului autonomiei locale. Acest principiu ocupa un loc prioritar intre celelalte principii pe care se bazeaza administratia publica locala in unitatile administrativ teritoriale, respectiv in judete, orase si comune. Prin aceste dispozitii legale Statul roman recunoaste ca in interiorul sau colectivitatile locale se administreaza prin alesii sai si prin fortele proprii, dar sub controlul jurisdictional al legalitatii din partea autoritatilor statale.

Distinctia dintre administratia publica centrala si cea locala are la baza utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au in vedere competenta teritoriala si materiala a organelor ce compun administratia publica si natura interesului pe care il promoveaza. Prin urmare, administratia publica centrala isi exercita competenta teritoriala la nivelul intregului teritoriu national, iar cea locala doar la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost alese autoritatile respective.

Insa daca privim dintr-o alta perspectiva, organele ce compun administratia publica centrala dispun fie de o competenta materiala generala, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cand autoritatiile locale au o competenta materiala ce se circumscrie in jurul realizarii interesului local. Desigur mai e si promovarea interesului, care poate fi general-national, evident de catre administratia centrala, sau al localitatii respective, de catre administratia publica locala.

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile legii.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile locale. Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni.

In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

- alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
- aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
- avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;
- aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
- aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
- administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
- instituie normele orientative pentru regiile autonome sau societatiile comerciale pe care le infiinteaza;
- asigura buna functionare a serviciilor de gospodarie comunala, transport local, retele edilitare;
- organizeaza activitatea serviciilor publice in conditii de operativitate si eficienta;
- participa la realizarea masurilor de protectie sociala;
- asigura libertatea comertului si a concurentei loiale, incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
- infinteaza noi institutii de binefacere de interes local;
- organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii;

Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
O autoritate deliberativa a administratiei publice locale - consiliul judetean - este constituita, evident, la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Aceasta caracteristica determina ca la nivelul judetean consiliul sa aiba o competenta restransa, referitoare la exercitiul urmatoarelor atributii principale:

- coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor de interes judetean;
- organizeaza si conduce serviciile judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora;
- adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
- stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului;
- administreaza domeniul public si privat al judetului;
- asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean, precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine;
- alege, dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului judetean;
- adopta regulamentul consiliului;
- aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organigramele si numarul de personal;
- stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe judetene pe timp limitat;
- asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatiilor stiintifice, cultural-artistice, sportive si de tineret;

Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un prefect. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice.

Controlul legalitatii actelor administrative ale autoritatilor publice
locale si judetene, sub controlul jurisdictional al legalitatii din partea autoritatilor statale este realizat de catre reprezentantul Guvernului in judete, respectiv prin prefect. Astfel prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal.

Aceasta este singura cale pe care o poate urma prefectul in exercitarea controlului de legalitate, dar acest control nu este un control ierarhic, ci unul intern deoarece (Legea nr. 69/1991) intre prefecti, pe de o parte si consiliile locale, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Nu exista raporturi de subordonare nici intre administratia judeteana si cea locala, respectiv dintre consiliile judetene si consiliile din orase si comune.

Controlul de legalitate exercitat de catre prefect este precedat de catre controlul de legalitate efectuat de personalul de specialitate din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, control care se efectueaza din oficiu si inainte de a se emite actul administrativ, iar in cazul in care se constata ca actul contine unele prevederi care contravin legii, ele sunt inlaturate. Exigenta in efectuarea acestui control are drept consecinta emiterea unor acte legale si evitarea unor sesizari, reclamatii sau contestatii care pot conduce la nasterea unor litigii.

Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri. Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii