Referat Cultura caisului

Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), si chiar 380 cm ( altoit pe zarzar ). De la adancimea de 60 – 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante.

In stratul de 0 - 19 cm, numarul de radacini este de 21 – 47% in functie de portaltoi, intre 40 - 60 cm, este de 8 - 15%, iar sub 80 cm abia 2 - 8%. Din bionasa totala a pomului, radacinile reprezinta 40,5% la altoirea pe corcodus, 37,0% pe prunul franc si abia 25,4% pe prunul rosu de Simleu.

Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarta brun-inchis sau brun-alburie crapata, usor exfoliata. Trunchiul este sensibil la gerurile tarzii ( februarie ) si la orice lovitura mecanica.

Coroana este destul de voluminoasa, potrivit de densa iar forma rotunda difera in functie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasa larga ( Cea mai buna de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidala ( timpurii de Arad ), invers piramidala ( Royal ) si chiar turtita ( Falca rosie, Rosii de Baneasa ).

Caisul este o specie productiva, soiurile nefiind afectate de alternanta de rodire, diferentiaza multi muguri floriferi. Productia medie pe pom este de regula de 40 - 60 kg, putand atinge usor 80 - 100 kg. In asia se intalnesc pomi care produc 500 – 700 kg, iar la noi unii pomi izolati pot produce 150 - 200 kg.

La cais frunzele sunt simple dispuse altern. In functie se soi frunzele pot avea forma subrounda, scurt-ovala sau codiforma. Sunt glabre, lucioase si usor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii si Falca rosie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai buna de Ungaria sau simplu si dublu crenate ca la Rosu timpuriu si Royal.

Dupa organele pe care la genereaza dinei, mugurii sunt de doua feluri: vegetativi si floriferi. Mugurii vegetativi au o forma conica, ascutita si dau nastere la lastari. Sunt mai mici decat cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombati cu varful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se gasesc grupe de 2 - 3 sau 5 - 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ.

Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet si ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii si buchete de mai.Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi si mijlocii comportandu-se ca soiuri standard ( Cea mai buna de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia ).

Modul de inmultire.
Caisul se poate inmulti si prin seminte dar nu isi pastreaza caracterele ereditare in totalitate de sceea se inmulteste pe cale vegetativa prin altoire.

Astfel caisul se altoieste in mod obisnuit pe zazar, cais franc, corcodus, prun si in cazuri speciale pe migdal, piersic sau porumbar.
Dintre soiurile timpurii se recomanda : NJA 19, Traian, Harcot, Tudor, precum si Goldrich, Saturn, Venus, Callatis, Cea mai Buna de Ungaria, cu coacere mijlocie, lista celor cu coacere tarzie fiind completata de Olimp, Comandor si Litoral.

Portaltoii caisului.
Gama relativ mare a portaltoilor a permis ca zona de cultura a caisului sa se extinda chiar in conditiile edafice mai putin potrivite pentru specia " Prunus armeniaca ".

Zarzarul. -( Armeniaca vulgaris Lam. ). A fost probabil prima specie ce s-a folosit ca portaltoi pentru cais. Are afinitate buna pentru toate soiurile zonate de cais, recomandat pe solurile nisipoase, calcaroase si in regiunile secetoase. Radacinile sunt reuistente la nematozii, Phytophatora si Armillaria mellea si deosebit de sensibile la verticillium alboatrum. Grabeste pornirea in vegetatie a soiului altoit si prin aceasta expune pomii la degerarea mugurilor floriferi. Nu suporta solurile argiloase si cu exces temporar de umiditate. Numarul de samburi la kg este de 1800 - 2000, perioada de post maturare 130 - 160 de zile; procentul de rasarire 60 - 70%.

Caisul franc - tinde sa ia locul zarzarului. Din grupa "franc" fac parte urmatoarele selectii : Manicat G.F. 1236 selectionat in Franta. Da puieti vigurosi, destul de omogeni, putin ramificati. Pot fi altoiti din primul an. Manicotul este foarte sensibil la asfixiere, sensibil la verticilioza, la putrezirea radacinilor si la cancerul de eutypa. Are afinitate cu toate soiurile de cais si grabeste usor intrarea pe rod, asigurand o productie mare, uneori foarte mare, in detrimentul calitatii fructelor.

Se preteaza la solurile bine drenate, sanatoase dar si cu buna adaptare pe solurile pietroase.Portaltoiul Haggith ( Canada ) - este rezistent la ger, productiv, autofertil si tolerant la viroze ( plum - pox ). Puietii de Haggith sunt destul de uniformi in pepiniera si mai vigurosi decat cei de Manicot. Are afinitate buna cu toate soiurile, dar unele simptome de incompatibilitate se pot datora infectiei cu virusul CLSV.

Corcodusul ( Mirobolanul ) - are afinitate cu majoritatea soiurilor dar confera neuniformitate in crestere si rodire deoarece este reprezentat prin numeroase biotipuri. Suporta un grad mai mare de argila si un oarecare exces de umiditate in sol, dar pomii sunt mai avizati la pieirea prematura si la viroze.

Piersicul franc - este utilizat putin in Romania dar mult in Africa de Sud (90%), in California. Numeroase tipuri au fost selectionate in Franta ( G.F. 305, Mont Clair, Rubina), in S.U.A. ( Nemared, Citetion ). Piersicul confera o oarecare rezistenta la cancerul bacterian, la verticilioza, fiind recomandat pe soluri usoare, fertile in conditii de irigare. Imprima precocitate, o maturare mai timpurie a fructelor, dar are afinitate slaba, iar longevitatea pomilor scade de 8 - 12 ani.