Referat Morala si etica in afaceri

Coruptia sociala, politica si economico-financiara. Bertram Spector (Management Systems International) a prezentat in luna Ianuarie a acestui an rezultatele unei cercetari efectuate anul trecut de United States Information Service Romania, pentru a afla perceptia subiectilor despre gradul de coruptie existent in diverse institutii. Rezultatele acestei cercetari arata ca, potrivit perceptiei celor chestionati, nivelul cel mai mare de coruptie il inregistreaza Parlamentul si Executivul, urmat de mediul de afaceri, Agentia de Privatizare, administratia locala, Politie, spitale, etc. in cadrul aceleiasi cercetari se arata ca peste 60 la suta dintre subiecti considera ca cea mai mare parte dintre functionari accepta mita. Dealtfel este recunoscut chiar si de parlamentari faptul ca "situatia grea economica, financiara si sociala este generata de legatura foarte stransa dintre politica si coruptie (privita ca opusul moralei)" ( Paula Ivanescu, deputat PD-L de Prahova).

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita.

Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 99 de tari, pozitioneaza Romania, in 1998 pe locul 61, cu "nota" 3,0, iar in 1999 pe locul 67 in ceea ce priveste lipsa coruptiei cu "nota" 3,3 , pe baza unui complex de 6 sondaje independente.

in ceea ce priveste societatea romaneasca se poate observa ca ea este condusa mai mult de interese individualiste -sau cel mult interese ale unul grup restrans-, decat de principii care sa serveasca interesului national. Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi inlaturate decat prin cresterea gradului de cultura, educatie si desavarsire morala. intrucat starea sociala a unei societati se determina prin starea ei economica, intelectuala si morala -asa cu aprecia si Spiru Haret, in lucrarea sa "Mecanica Sociala"-.

Ori din punctul de vedere al Indicatorului Dezvoltarii Umane, elaborat de Natiunile Unite in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, situeaza Romania (in anul 1995) pe locul 74, din 174 de tari cuprinse in acest program, cu IDU egal cu 0,767. Unde IDU reprezinta un complex de indicatori referitori la speranta de viata, gradul de cuprindere in invatamant si PIB.

Astazi, se poate observa ca, aprecierile facute de Spiru Haret cu mult timp in urma, referitoare la politica sunt inca de foarte mare actualitate: "Ceea ce se cheama politica, nu este de multe ori decat o textura de expediente, de meschine subtilitati, de mici intrigi, de josnicii marunte -care, de altfel nu sunt intodeauna atat de marunt-, in loc sa fie ceea ce ar trebui sa fie, o stiinta foarte dificila, cladita spre baze sigure si solide".

1.2. Efectele prezentei coruptiei

intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea.

"Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra.

Primul ministru, Mugur Isarescu recunostea in cadrul unei intalniri cu presedintii Camerelor de Comert din 36 de judete, ca: "Datorita actualei situatii economice a aparut o fractura periculoasa. Omul de afaceri constata ca, in conditiile unui climat macroeconomic instabil, pierde bani.[...] Recastigarea credibilitatii pentru atragerea investitiilor straine si a investitorilor nu se poate realiza fara eradicarea birocratiei haine si duplicitare si a legislatiei incalcite".

1.3. Cauzele coruptiei

Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum .

Profesorul Universitar Dimitrie Gusti apreciaza in lucrarea sa "Idealul etic si personalitatea" ca: "Multi dintre noi, nu au virtutea necesara din punct de vedere moral, de-a astepta in mod onest si demn, ceea ce li se cuvine, potrivit pregatirii si muncii lor. Dispozitiile legale sau sociale, care de fapt au rolul sa dirijeze organic mersul lucrurilor, li se par piedici sau forme inutile. [...] in viata profesionala, multi oameni se lasa amagiti de compromisuri usoare, pentru a-si cuceri, cu un ceas mai devreme, treptele ierarhice ce pot sa le satisfaca orgoliul. in negot, multi vor sa se imbogateasca in primul an, in loc de a se preocupa, mai intai, de perfectionarea intreprinderi si de aducerea ei in situatia de a implini cu cat mai mult folos un serviciu social. [...] in exercitarea profesiunilor libere, multi abdica de la linia doctrinara a profesiei lor, pentru a nazui numai la posibilitatile ei lucrative; astfel, medicul isi sacrifica vocatia stiintifica (si deontologica profesionala) pentru a da toata ziua consultatii platite, avocatul se departeaza de sensurile etico-filosofice ale stiintei juridice, pentru a pleda, indiferent de convingerile lui, in procesele pentru care este platit mai mult. in toate aceste atitudini, se procedeaza printr-o deformare a simtului etic. Manifestarile de acest soi nu mai rasar din dintr-o libertate interioara autonoma, ci sunt adevarate soiuri de sclavie: fata de orgoliul personal, fata de vanitatea lor sociala, fata de bani, fata de prejudecatile societatii, etc.

Prin fiecare dintre aceste manifestari, se ocoleste drumul spre formarea adevaratei personalitati si se falsifica sensul evolutiei catre progresul moral. Subjugandu-ne lor, ordinea intima a creatiei este franta. Oamenii devin infeudati unor moravuri lipsite de tinuta morala, care inchid putinta spiritului critic si a autonomiei lor interioare."

1.4. Solutii pentru eradicarea coruptiei

In viata societatii se manifesta o stransa interdependenta intre subsistemele ce o alcatuiesc – politic, economic, social, moral. Ca urmare, in procesul de tranzitie pe care il parcurgem, criza din economia romaneasca se intrepatrunde cu o puternica criza morala.

De aceea, solutia iesirii din criza economica si politica a societatii romanesti o reprezinta: intoarcerea la valorile morale sanatoase si promovarea lor in toate mediile sociale si prin toate mijloacele disponibile. in Romania prima reforma ce trebuia sa fi fost facuta este, nu reforma politica si economica, ci reforma morala prin promovarea unui sistem de valori sanatos cu un standard moral si etic inalt. Iar, in prezent, strategia promovata de fortele politice pentru depasirea crizei economice ar trebui sa tina seama de aceasta interdependenta intre morala si mediul economic.

In SUA importanta eticii pentru manageri a fost reflectata atunci cand "Management Accounting", jurnalul ce apartine de Institute of Management Accountants, a scos un numar special despre etica, in iunie 1990. Doua concepte majore s-au desprins din acel numar:
-scolile de afaceri (universitatile) trebuie sa-i faca pe studentii sai constienti de dimensiunea etica a deciziilor cu care se vor confrunta in lumea afacerilor,
-firmele de afaceri trebuie sa admita ca stabilirea unor standarde de comportament etic pentru angajatii lor este importanta pentru succesul financiar.
Roger B. Smith, fost presedinte si director executiv la General Motors, a afirmat ca "practicarea eticii inseamna pur si simplu o afacere buna". [1]

2. MORALA SI ETICA

2.1. Ce este morala

"Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste morala ca fiind: "ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oamenilor unii fata de altii si fata de colectivitate, si a caror incalcare nu este sanctionata de lege, ci de opinia publica". in Dictionarul limbii franceze "Petit Robert", prin editia sa din 1982 defineste morala ca fiind: "stiinta binelui si raului; teoria actiuni umane in calitatea ei de a fi supusa datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduita considerate de o maniera absoluta; ansamblu de reguli de conduita care decurg dintr-o anumita conceptie despre morala".

Thomas Maltus preciza in "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politica are cu mai multe relatii cu morala si politica decat cu stiintele matematice". La baza moralei stau cateva principii: principiul demnitatii, principiul responsabilitatii, principiul libertatii, principiul solidaritatii, principiul dreptatii si principiul caritatii.

2.2. Ce este etica

"Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati"

O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea in care ne aflam si unii fato de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu alte persoane - toti avem legaturi unii fata de altii - ci la calitatea acestor legaturi.

Studierea eticii ca disciplina practica -numita si "etica aplicata"-, ca ultim curent in abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta atat in domeniul dreptului cat si al medicinii in care etica legala -sau jurisprudenta- si etica medicala sunt subiecte bine stabilite. Aceasta abordare a dreptului si medicinii au avut o importanta contributie la dezvoltarea Business Administration ca disciplina de studiu, in special in SUA.

De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultatii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultatile sale de drept si medicina, in care abordarea etica a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat si faptului ca unii profesori si oameni de afaceri au considerat necesar impunerea in practica afacerilor a valorilor acceptate de catre comunitatea mai larga. Baza legala a acestei conceptii de incorporare a eticii in afaceri se presupune ca este continuta intr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie a SUA, in 1906, care spune ca: "Corporatia (firma) este creatia statului, si ca are menirea sa existe pentru biele comunitatii".

2.3. Exemple si efecte ale aplicarii principiilor morale si etice

Din 1977, General Motors are o politica de integritate a personalului, in care regula de baza este aceea ca un angajat al sau "nu ar trebui sa faca un lucru de care sa se rusineze inaintea familiei lor sau sa se teama ca l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". General Motors nu este singura firma care promoveaza comportamentul etic. Aproape 1/2 din companiile mari din SUA au un "Cod comun de comportament". Aceste coduri vin in sprijinul angajatilor care simt presiuni in directia unor decizii pe care le considera neetice. De asemenea, aceste coduri realizeaza un antrenament in tipurile de comportament care se asteapta de la angajati.[1]. Un model a unui cod de etica profesionala poate fi urmarit in capitolul 3.1. al acestei lucrari.