miercuri, 3 septembrie 2008

Referat Culturile de camp

Prin agregat agricol se intelege ansamblul format prin cuplarea sursei de energie ( motor, tractor, sasiu autopropulsat etc) cu una sau mai multe masini agricole pentru efectuarea mecanizata a unei lucrari agricole.

TEMA: AGREGATE PENTRU LUCRARILE DE INGRIJIRE LA CULTURILE DE CAMP

CUPRINS

1.
ARGUMENT..............................................................
pag. 3;

CAPITOLUL I

I.

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI SI INTRETINEREA CULTURILOR

a. Tavalugi..........................................................
........ pag. 5;
b. Sape
rotative..........................................................
.. pag. 8;
c. C
ultivatoare.......................................................
..... pag. 9;

CAPITOLUL II:

II.

MASINI PENTRU CHIMIZAREA AGRICULTURII

a. Masina pentru imprastiat ingrasaminte chimice si amendamente
b. MA-3.5............................................................
........ pag. 19;
c. Masina pentru administrat ingrasaminte chimice
lichide...........................................................
........... pag. 21;
d. Masina pentru administrat ingrasaminte organice
lichide...........................................................
........... pag. 22;
e. Masina pentru imprastiat gunoi de
grajd.............................................................
............pag. 23;

CAPITOLUL III :

III.

APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

a. Clasificarea agregatelor folosite pentru combaterea bolilor si
daunatorilor......................................................
...........pag.26;
b. Cerinte impuse masinilor pentru combaterea bolilor si
daunatorilor......................................................
...........pag.27;
c. Aparate si masini de
stropit..............................................pag. 28;
d. Aparate si masini de
prafuit.............................................pag. 29;
e. Masini combinate de stropit si
prafuit..................................pag. 30;
f. Masini si echipamente de
erbicidat......................................pag.31;

A R G U M E N T

Mecanizarea completa a lucrarilor agricole este conditia hotaratoare
in actiunea de valorificare a potentialului biologic al plantelor si
animalelor.

De asemenea mecanizarea completa a lucrarilor agricole contribuie la
sporirea considerabila a productivitatii muncii, la reducerea
substantiala a cheltuielilor de productie , la usurarea muncii fizice
dar si la atingerea parametrilor de calitate .

Perfectionarea sistemului national de masini agricole s-a facut in
vederea ridicarii nivelului tehnic si economic al acestuia.

Deoarece in agricultura exista un numar mare de tipuri de masini
agricole de complexitate diferita, se impune cunoasterea temeinica a
constructiei, functionarii si exploatarii, intretinerii si repararii
tuturor acestor utilaje pentru a putea fi folosite in productie la
performantele optime tehnice si economice.

Masina, la modul general, reprezinta un sistem tehnic format din piese
si mecanisme cu miscari determinate, in scopul transformarii energiei
in lucru mecanic util.

Masina agricola este un mijloc de productie destinat sa execute una
sau mai multe operatii in cadrul unei tehnologii agricole,de realizare
a unei lucrari sau de prelucrare primara a produselor agricole.

Impreuna cu masinile agricole sunt folosite si tractoarele pentru
lucrari comune, utilizate si in cultura mare, cat si masini
specializate pentru cultura legumelor de camp, cultura de flori si
legume protejate, cultura pomilor fructiferi si a vitei-de-vie.

Se va pune un accent deosebit pe masinile cu un grad de universalitate
mare, de puteri unitare mari, cu latimi de lucru cat mai mari pentru a
acoperi suprafete tot mai mari dintr-o singura trecere, cu viteze
sporite si consumuri specifice de combustibil si materiale tot mai
mici.

Capitolul I

1.1. DEFINIREA SI CLASIFICAREA AGREGATELOR AGRICOLE

Prin agregat agricol se intelege ansamblul format prin cuplarea sursei
de energie ( motor, tractor, sasiu autopropulsat etc) cu una sau mai
multe masini agricole pentru efectuarea mecanizata a unei lucrari
agricole.

1. CLASIFICAREA AGREGATELOR AGRICOLE

Dupa denumirea lucrarii de baza efectuata de agregat, deosebim:
agregate de arat, de semanat, de executat lucrari de intretinere a
culturilor, de recoltat etc.

Dupa modul de executare a lucrarii, agregatele pot fi:

* agregate mobile, care executa lucrari prin deplasare in teren
(agregate de plantat, agregate folosite la lucrarile de
intretinere a culturilor , agregate de transport);
* agregate stationare, care executa lucrari la puncte fixe, fara a
se deplasa (agregate de pompare, agregate de treierat la
stationar, de tratat seminte).

Dupa numarul lucrarilor pe care le executa agregatele pot fi:

* agregate simple, cand sunt formate din sursa de energie si una sau
mai multe masini de acelasi fel, executand o singura si aceeasi
lucrare;
* agregate complexe, cand sunt formate din sursa de energie si doua
sau mai multe masini diferite care efectueaza, de regula lucrari
care se succed ( arat si grapat; semanat si erbicidat etc.).

1.3. T A V A L U G I

Destinatia tavalugilor. Destinatia principala a tavalugilor este:

- de a tasa solul, reducand astfel afanarea acestuia, realizat cu alte
utilaje prin lucrari anterioare;

- de a sfarama bulgarii existenti la nivelul solului;

- de a distruge crusta formata;

- de a efectua o usoara netezire a suprafetei terenului;

- de a executa o maruntire mai pronuntata la suprafata solului;

- de a realiza o indesare in profunzime a solului;

- de a culca si presa culturile folosite ca ingrasamant verde;

Clasificarea tavalugilor. In functie de profilul si dimensiunile
suprafetei active a organelor de lucru , tavalugii se clasdifica in:

- tavalugi netezi;

- tavalugi cu inele

Tavalugii netezi se folosesc pentru tasarea solului, pentru presarea
ingrasamintelor verzi si organice (gunoiul de grajd) si a culturilor
agricole.

Tavalugii cu inele ( cu suprafata denivelata) se folosesc pentru
celelalte lucrari.

Partile componente ale tavalugilor sunt urmatoarele: sectiile de lucru
sunt formate dintr-un cilindru sau dintr-o baterie de inele, montate
pe un ax sprijinite pe doua lagare pe cadrul sectiei, un dispozitiv de
tractiune si bara de cuplare la acesta a sectiilor de lucru.

Cilindrul are suprafata neteda sau denivelata. Mantaua cilindrului
este din metal , interiorul cilindrului putand fi umplut cu apa sau
nisip, marind astfel masa tavalugului si implicit obtinand o tasare
mai mare a solului.

Inelele sunt realizate in diferite forme, dar in general exista inele
groase cu actiune de suprafata Cambridge, Croskill si cu actiune de
adancime in subsol, adica inele subtiri si Campbell.

Masa tavalugilor netezi sau cu inele poate fi marita prin adaugaea
unor mase suplimentare pe platformele special construite ale
tavalugilor.

Procesul de lucru al tavalugilor. Este realizata prin propria lor masa
si prin organul de lucru. Sub actiunea fortei de tractiune tavalugul
ruleaza pe sol si taseaza solul superficial. Adancimea de tasare este
influientata de diametrul tavalugului.

In afara de actiunea de tasare a solului, profilul denivelat al
suprafetei tavalugului are un efect de maruntire a stratului de sol si
de sistrugere a crustei solului.

Tavalugul neted 3TN-1.4 este format din trei sectii cu latimea de 1.4
m fiecare, asezate una in fata si doua in spate. Fiecare sectie se
compune dintr-un cadru cu triunghi de tractiune si un cilindru metalic
de tasare, gol in interior. Greutatea cilindrilor poate fi modificata
introducand in interior pamant sau nisip, in proportie de 25-75 % din
capacitatea lor.

Tavalugul ineler 3TI-5.5 este destinat pentru tasarea solului
concomitent cu afanarea la suprafata, fiind un tavalug cu suprafata
denivelata. Se compune din trei sectii cu latimea de 1.9 m fiecare,
dispuse in acelasi mod ca si tavalugul neted. Fiecare sectie este
formata din mai multe inele metalice, prevazute cu obada cu pinteni,
montate liber pe un ax comun ce se sprijina pe cadru prin doua lagare.
Deasupra cadrului sectiei se afla o platforma pentru greutati
suplimentare.

Tavalugul inelar TI-3.05 este folosit la pregatirea terenului pentru
insamantarea sfeclei de zahar si a culturilor cu seminte mici. Este
tractat si se compune din trei sectii de lucru si carucior de
transport. Sectiile sunt articulate intre ele si prevazute fiecare cu
cate doua baterii formate din inele de tasare cu proeminente la
periferie, montate liber pe cate un ax.

Caruciorul de transport este format dintr-un cadru sprijinit pe doua
roti din cauciuc masiv. Pentru transport, partea din spate a cadrului
caruciorului se prinde in doua ghiare de cadrul tavalugului iar sectia
din dreapta este rabatabila in plan vertical.

TIPURI CONSTRUCTIVE DE TAVALUGI

Denumirea caracteristicii

TIPUL DE TAVALUG

Tavalug inelar

TI-5.5

Tavalug inelar TI-3.05

Tavalug neted

3- TN-1.4

Tavalug inelar-neted

TIN -4

Tasarea solului, maruntirea bulgarilor, afanarea stratului
superficial, spargerea crustei

Tasarea solului, maruntirea stratului superficial de sol in vederea
pregatirii patului germinativ al sfeclei de zahar

Tasarea solului, presarea ingrasamintelor, a culturilor si nivelarea
terenului

Pregatirea patului germinativ

Tipul

Tractat

Tractat

Tractat

Tractat

Nr. de sectii

3

3

3

3

Latimea de lucru a unei sectii

(in m)

1.9

1.10

1.4

1.024

Latimea totala de lucru (in m)

5.5

3.05

4.0

4.0

Acoperirea intre sectii

100

80

100

2.4

Diametrul exterior al tavalugului (in mm)

500

200

600

200-diametrul inelelor

273-diametrul cilindrilor

Masa specifica in kg/cm latimea de lucru

2.6-3.5

2.2

2.9-7.2

2.6

Masa in kg

- fara lestare

- cu lestare

1450

1900

200

-

1230

2600-3000

948

1040

Tractorul cu care se lucreaza

U - 445

U - 650

U - 800

U - 445

U - 650

U - 800

U - 445

U - 650

U - 800

U - 650

U - 800

Capacitatea de lucru in ha / schimb

25

13.5

13.18

1.4. S A P E R O T A T I V E

Sapele rotative executa spargerea crustei , afanarea superficiala a
solului si intretinerea culturilor in prima perioada de vegetatie,
prin distrugerea buruienilor mici si inradacinate.

Cerintele agrotehnice impuse sapelor rotative sunt:

* asigurarea afanarii solului;
* maruntirea solului in mod uniform, la adancimea de 3-6 cm, fara a
vatama plantele si asigurarea distrugerii totale a buruienilor
mici cat si a celor in curs de rasarire.

Sapa rotativa SR-4,5 este formata din patru sectii prinse articulat la
triunghiul de trectiune. Aceasta sapa este folosita in agregat cu
tractoarele U-650 M.

Partile componente ale fiecarei sectii sunt:

* cadru;
* platforma pentru greutati aditionale;
* organele active; acestea sunt de forma unor discuri prevazute cu
colti curbati si ascutiti la varf. Discurile cu colti sunt montate
liber pe doua axe si sunt astfel amplasate , incat fiecare disc
lasa o urma independenta.

Prin tractarea sapei , coltii discurilor inteapa solul, producand
afanarea lui si distrugerea buruienilor mici si in curs de rasarire.

La culturile de plante dezvoltate normal , organele active ale sapei
se folosesc in curbura coltilor indreptata spre inainte, iar pentru
culturile de cereale paioase slab inradacinate, pentru cele de legume
si pentru efectuarea praslei oarbe, organele active se orienteaza cu
curbura invers sensului de inaintare.

In situatia in care terenul este tasat , pe platformele sectiilor se
aseaza saci cu nisip, dand astfel posibilitatea organelor active sa
patrunda in sol la adancimea necesara.

1.5. C U L T I V A T O A R E

Destinatia cultivatoarelor. Cultivatoarele esecuta urmatoarele lucrari
principale:

* lucrarea solului in vederea semanatului, fiind lucrare de
cultivatie totala a solului;
* prasitul , fiind lucrare de cultivatie partiala a solului;
* musuroitul culturilor agricole;
* deschiderea brazdelor de udare;
* incorporarea in sol a ingrasamintelor in perioada de vegetatie a
plantelor prasitoare;
* afanarea solului;

Clasificarea cultivatoarelor.

a) Cea mai des intalnita clasificare la cultivatoare este in functie
de culturile la care se folosesc, si anume:

* cultivatoare pentru culturi de camp;
* cultivatoare pentru culturi legumicole si tehnice;
* cultivatoare pentru culturi viticole;
* cultivatoare pentru culturi pomicole;

b. Cultivatoarele se mai clasifica si dupa lucrarea principala pe
care o executa, astfel:

* cultivatoare pentru prasit (extirparea buruienilor);
* cultivatoare pentru afanarea solului (cultivatie totala);
* cultivatoare pentru musuroit si deschi brazde pentru udare;
* cultivatoare pentru incorporarea in sol a
ingrasamintelor(cultivatoare hranitoare);

c. Se mai clasifica dupa organele de lucru cu care sunt echipate, cum
ar fi cultivatorul universal.

d. Dupa felul tractiunii:

* cu tractiune animala;
* cu tractiune mecanica. Cele cu tractiune mecanica pot fi purtate
de tractoare.

Partile componente ale cultivatoarelor sunt:

* organele de lucru;
* organele ajutatoare cu care se executa lucrarea respectiva;
* organe care servesc atat la fixarea organelor de lucru cat si la
reglarea acestora corespunzator diferitelor conditii in care se
efectueaza lucrarile agricole ;

a. Organele de lucru .

Organele de lucru ale cultivatoarelor si procesul de lucru. Organele
de extirpare-prasit. Se folosesc pentru taierea buruienilor si pentru
afanarea superficiala a solului

Forma lor poate fi: sageata cu aripi egale sau neegale, sageata
unilaterala si baterie cu stele cu colti curbati.

Principalele caracteistici sunt: latimea de lucru, unghiul dintre
muchiile taietoare ,2, sau dintre scut si muchia taietoare ,, unghiul
la pieptul sagetii ,, unghiul de inclinare a aripilor fata de planul
orizontal, , unghiul de ascutire a aripilor sagetii ,i.

Sagetile cu aripi egale pot fi de tip plat cand = 0.15-0.17 rad (9-
10^0)si = 0.20-0.31 rad (12 - 18^0) sau de tip universal cand cand =
0.27-0.29 rad (15 - 19^0) si = 0.49 -0.52 rad (25 - 30^0).

Sagetile cu aripi egale de tip universal produc un efect mai pronuntat
de afanare si maruntire si pot lucra pana la adancimea de 18 cm, fata
de cele de tip plat care lucreaza doar pana la adancimea de 10 cm si
atat efectul de maruntire al solului cat si cel de afanare este redus.

Sagetile unilaterale au un scut si o aripa, utilizandu-se pentru
extirparea buruienilor lucrand la adancimea maxima de 10 cm. Datorita
existentei scutului sageata se poate apropia mai mult de planta fara a
o taia. Se mai folosesc si sageti cu aripi neegale, una din ele fiind
scurtata.

Limitele de variatie a unghiurilor pentru toate tipurile de sageti
sunt: unghiul = 0.49 - 0.71 rad ( 38 - 41^0), unghiul i = 0.20 - 0.27
rad (12 - 15^0) iar latimea tablei de otel manganos din care se
confectioneaza aceste sageti este cuprinsa intre 4-7 cm. Grosimea
muchiei taietoare este de 0.2 - 0.3 mm, iar latimea de lucru b a
sagetilor de 150 - 385mm.

Bateriile de stele cu colti curbati lucreaza intre randurile de plante
pe teren plan sau bilonat, pe o urma sau pe doua urme, cu posibilitati
de inclinare in plan vertical si orizontal dupa necesitate. Inclinarea
in plan vertical este necesara pentru copierea profilului bilonului,
iar in plan orizontal pentru antrenarea in miscare a stelutelor de
catre sol.

Patrunderea in sol a organului de lucru poate fi imbunatatit prin
realizarea unui unghi a planului de sprijin a muchiilor taietoare cu
planul orizontal, unghi ce nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.087
rad (5^0).

Cand valoarea unghiului este negativa , cultivatorul are tendinta de a
iesi din sol.

Distanta intre organele de lucru pe directia de inaintare si
perpendicular pe directia de inaintare este determinata de zona de
mobilizare a solului, care, se regula , se realizeaza sub un unghi cu
o valoare de pana la /4 rad (45^0).

Distanta intre organele de lucru pe directia de inaintare t este data
de urmatoarea relatie:

t " t[0] + l = " tg + l in cm.

Distanta intre organele de lucru pe directia de inaintare t[0] este
data de urmatoarea relatie:

t[0 ]< 2 a + b + t , in cm.

b) Organele de afanare.

Organele de afanare sunt utilizate pentru afanarea superficiala a
solului, la adancimea de pana la maximul 16 cm. Ele se monteaza pe
cadre de cultivatoare universale, iar pentru afanarea adanca a solului
pana la 30cm se monteaza de regula numai pe cadre destinate acestei
lucrari.

Aceste organe de lucru sunt realizate constructiv sub forma de: dalta,
gheara, sau sageata cu aripi inguste.

Dalta - are latimea de lucru b de regula de 20 mm, unghiul de atac
"[0]= 0.69 rad (40^0) , raza de curbura r = 125 - 250 mm, iar
inaltimea acesteia cuprinsa intre 360 -440 mm. Procesul de lucru
consta in actionarea daltii asupra solului pe care il despica si il
deplaseaza prin presare realizand afanarea acestuia pe o zona ce are
in sectiune o forma triunghiulara.

Gheara - poate fi reversibila, simpla, curbata sau cilindrica, plata
sau bombata. Latimea b de lucru este cuprinsa intre 50 - 65 mm.

Unghiul 2 = 1.04 - 1.22 rad (60-70^0), raza de curbura r = 170 - 260
mm, iar inaltimea h poate ajunge pana la 500 mm.

Sageata cu aripi inguste poate avea diferite forme, avand o latime de
lucru b de 50-60 mm, unghiul 2 = 0.83 - 0.95 rad (48-55^0).

Organele de lucru pentru afanarea solului se pot monta pe suporti
elastici tip spirala, pe suporti elestici tip foi de arc, pe suporti
elastici cu arc ori pe suporti rigizi.

La unele cultivatoare, suportii se monteaza pe cadru prin intermediul
unui dispozitiv de siguranta de tip mecanic sau hidraulic, care evita
deformarea suportului, organul de lucru trecand peste obstacol.

Organele de lucru cu suporti elestici vibreaza in timpul lucrului in
directie longitudinala, iar uneori in directie transversala, avand un
efect mai activ asupra lucrarii solului, afanandu-l mai bine. Aceste
cultivatoare se mai numesc si vibratoare.

Cu cat deplasarea f a varfului organului de lucru are valoare mai mare
, cu atat efectul de maruntire si afanare a solului este mai ridicat,
dar si forta de rezistenta la inaintare in sol este mai mare.

Forta de rezistenta la inaintare prin sol a organelor de lucru
vibratoare este mai mica cu pana la 40% fata de a celor nevibratoare.

Materialul din care se construiesc daltile este similar celui folosit
la coltii de grapa, iar cel din care se fac ghiarele si sagetile
similar celui utilizat la organele de extirpare - prasit.

c) Organele de musuroire.

Organele de musuroire, de deschis brazde de udare si procesul lor de
lucru. Acestea se utilizeaza la musuroitul unor plante agricole cum ar
fi : porumbul cartoful etc. si pentru deschiderea brazdelor de udare
la irigarea prin scurgere la suprafata. Forma acestor organe, denumite
si rarite poate fi simpla , cu degete de afanare sau cu aripi cu
degete de afanare. Rarita cu degete sau cu aripi de afanare se
utilizeaza cand se are in vadere ca odata cu executarea musuroitului
sa se afaneze si solul de pe marginile biloanelor formate.

Rarita de fapt, este formata din suprafete active a doua cormane de
plug, avand insa aripile (degetele) reglabile. Latimea de lucru b a
raritelor este cuprinsa intre 130-230 mm, pieptul raritei face un
unghi cu planul orizontal de 0.35 -0.61 rad (20-30^0), iar unghiul 2
dintre cele doua aripi este cuprins intre 0.87-1.39 rad (50-80^0) .

Procesul de lucru este asemanator trupitei de plug cu cormana, cu
deosebirea ca la rarita actiunea este dubla, si pe stanga si pe
dreapta, deci similara cu o trupita cu doua cormane. Adancimea de
lucru, de obicei, este cuprinsa intre 10-20 cm. Materialul din care se
construiesc raritele este acelasi ca si la trupitele cu cormane de la
pluguri.

d) Organele pentru incorporarea in sol a ingrasamintelor minerale si
alte tipuri de organe de lucru.

Organele pentru incorporarea in sol a ingrasamintelor minerale,
denumite si brazdare pentru hranire suplimentara se compun dintr-un
organ in forma de dalta cu varf detasabil, pe care este montat un tub,
prin care curg ingrasamintele minerale solide sau o teava in capatul
careia este plasata o duza prin care se pulverizeaza ingrasamintele
minerale lichide. In loc de dalta se mai pot utiliza organe in forma
de sageti cu aripi inguste.

Adancimea de lucru a acestora este de 6-14 cm, iar procesul de lucru
in sol este acelasi ca si la organele de lucru de extirpare sau de
afanare, la care intervine in plus introducerea in sol a
ingrasamintelor.

Se folosesc si alte tipuri de organe de lucru pentru cultivatoare si
anume discuri sau table de protectie a plantelor, care apara plantele
de acoperirea cu pamant de catre organele de lucru de extirpare sau
afanare ale cultivatoarelor.

Organele ajutatoare ale cultivatoarelor. Cadrul este realizat sub
forma unei constructii metalice plate, din bare de otel sudate sau
imbinate prin suruburi, utilizat, de obicei, la cultivatoarele
destinate pentru afanarea solului.

El poate fi si sub forma unor tevi de sectiune patrata pentru
cultivatoarele de extirpat-prasit, musuroit si pentru celelalte
cultivatoare cu destinatie multipla. Mai exista si cadre formate din
doua sau mai multe parti, cand cultivatoarele au parti rabatabile
pentru reducerea dimensiunilor de gabarit in transport, sau cand
acestea se monteaza lateral sau in spatele tractorului .

Pe cadru sunt montate sectiile de lucru ale cultivatoarelor, de regula
la cultivatoarele pentru prasit si cele universale, sau direct
organele de lucru, la cultivatoarele pentru afanarea solului.

Cuplarea la tractor a cultivatoarelor se face folosind aceleasi
dispozitive ca si la cuplarea grapelor si plugurilor, respectiv
triunghi de tractiune la cultivatoarele tractate si dispozitiv de
suspendare la cultivatoarele purtate.

Rotile au rolul de a limita adancimea de lucru sau de a antrena axul
distribuitoarelor de ingrasaminte materiale solide. Aceste roti sunt
metalice sau pneumatice, cu banda obezii de latime 80-150 mm si cu un
diametru cuprins intre 180-300 mm pentru sectiile cu organe de lucru ,
sau de 400-500 mm pentru sustinerea pe sol a cadrelor cultivatoarelor.

Mecanismele utilizate la cultivatoare sunt destinate: pentru dirijarea
cultivatoarelor printre randurile de plante independent de tractor;
reglarea adancimii de lucru a asigurarii trecerii din pozitie de
transport in pozitie de lucru si invers, sau pentru mentinerea tot
timpul a paralelismului organelor de lucru cu nivelul solului si
pentru copierea denivelarii solului.

Pentru trecerea organelor de lucru din pozitie de transport in pozitie
de lucru si invers, la cultivatoarele purtate se actioneaza asupra
mecanismului de suspendare al tractorului, care ridica si coboara
cultivatorul.

La cele ce au paralelogram deformabil, tija paralelogramului
deformabil rigidizeaza paralelogramul pentru a nu se deforma la
ridicare. Daca cultivatorul este purtat si are cadrul format din mai
multe parti, la fiecare parte a cadrului se monteaza un cilindru
hidraulic, care ridica si coboara sectiile de lucru fixate pe partea
respectiva de cadru. La cultivatoarele tractate se foloseste fie un
mecanism hidrostatic similar ca la cele purtate cu cilindru hidraulic,
fie un mecanism cu parghii actionat manual sau de tip mecanic cu
automat sau clichet.

La cultivatoarele pentru livada sectiile mobile destinate lucrarii
solului printre pomii de rand sunt actionate, de mecanisme
hidrostatice, prevazute cu un palpator, care atingand tulpina pomului,
printr-un sistem de parghii, actioneaza asupra cilindrului hidraulic
care retrage sectia mobila, ocolind pomul respectiv, dupa care, sub
actiunea cilindrului hidraulic sau a unor arcuri, palpatorul si sectia
de lucru mobila revin in pozitie de lucru pe intervalul dintre pomi.

Mecanismele simple de tip cu manivela cu surub se folosesc la reglarea
orizontalitatii cadrului la cultivatoarele tractate.

Pentru trecerea organelor de lucru peste obstacole cel mai frecvent
utilizate sunt mecanismele cu arc, organele de lucru fiind articulate.
La intalnirea unui obstacol organul de lucru cedeaza, trece peste
obstacol si revine in pozitie initiala sub actiunea arcului.

REPARTIZAREA ORGANELOR DE LUCRU PE CADRUL CULTIVATOARELOR SAU PE

SECTIILE DE LUCRU ALE ACESTORA

Pentru a executa o lucrare corespunzatoare din punct de vedere
agrotehnic, organele de lucru trebuie sa se repartizeze pe cadrul
cultivatorului sau pe sectiile de lucru ale acestuia, in scopul
efectuarii lucrarii respective evitarii infundarii acestora cu sol sau
buruieni, ramanerii de fasii neprelucrate si vatamarii plantelor.

Schemele repartizarii organelor de lucru sunt diferite, in functie de
conditiile de lucru, cultura in care se lucreaza, cerintele agrotenice
care trebuie realizate . In general, insa, aceste scheme sunt
urmatoarele: pentru prasit ,pentru afanarea solului cu organe de tip
dalta ,pentru afanarea solului cu organe tip sageti cu aripi ingustate
, pentru musuroit si executat brazde de udare, pentru incorporarea in
sol a ingrasamintelor concomitent cu lucrarea de prasit si pentru
prasit cu organe tip sageata cu aripi egale si discuri de protectia
plantelor.

Pentru ca buruienile sa fie bine taiate si sa nu ramana fasii de sol
nelucrat, organele de extirpare si cele de afanare a solului de tip
sageti trebuie sa se suprapuna intre ele pe o zona ( 2-5 cm) (zona de
acoperire), in functie de posibilitatile de repartizare si a gradului
de uzura. Pentru ca organele de lucru de extirpare sau de afanare sa
nu se infunde, acestea trebuie sa se amplaseze pe doua sau mai multe
randuri, dupa directia de inaintare, astfel incat buruienile si
bulgarii de pamant sa aiba loc suficient pentru trecere.

La organele de tip dalta distanta intre organele de lucru trebuie sa
fie mai mare decat valoarea adancimii de lucru maxime , pentru ca
lucrarea de afanare a solului sa se faca in mod corespunzator pe toata
latimea de lucru.

Zona de protectie a plantelor de camp, de regula este cuprinsa intre
7-18 cm, de o parte si de alta a randului de plante, 7-12 cm la
plantele cu distanta intre randuri pana la 50 cm si 10-18 cm la
plantele cu distanta intre randuri mai mare, limitele inferioare fiind
la prima prasla si cele superioare la ultima prasla.

Latimea de lucru de exploatare a cultivatoarelor se calculeaza cu
relatia : (a)

pentru lucrarea de cultivatie totala ( afanarea solului ),
cultivatorul fiind echipat cu cutite-sageti ; cu relatia (b) = pentru
lucrarea de cultivatie totala (afanarea solului), cultivatorul fiind
echipat cu cutite -dalti sau ghiare; si cu relatia (c), pentru
lucrarile de prasit, musuroit, deschis brazde de udare sau pentru
hranire suplimentara.

B[l=]n[1]b[1]+n[2]b[2]-c(n[1]+n[2]-1) (cm) (a)

B[l ]= n[t ]l (cm) (b

B[l] = n[t]d (cm), (c

in care: n1 si n2 reprezinta numarul de organe de lucru cu latimea
constructiva egala cu b1si respectiv b2 cm; n[t ]este numarul total de
organe de lucru;

t este distanta intre organele de lucru (cm); d este distanta intre
randurile de plante (cm); c este acoperirea intre organele de lucru
(cm);

Cultivatorul trebuie sa praseasca toate randurile semante la o trecere
sau un numar egal cu submultiplul intreg al numarului randurilor
semanate.

STABILITATEA CULTIVATOARELOR IN TIMPUL LUCRULUI

Problema principala care se pune la cultivatoare este ca in plan
orizontal acestea sa aiba o stabilitate buna in special la lucrarile
intre randurile culturii, unde exista pericolul taierii plantelor.
Faptul ca organele de lucru la cultivatoare sunt dispuse simetric fata
de axa longitudinala de simetrie a cultivatoarelor face sa nu apara
forte laterale care sa dezechilibreze cultivatorul in plan orizontal,
perpendicular pe directia de inaintare. Se recomanda la cultivatoarele
purtate sa se rigidizeze in plan orizontal, in pozitia de lucru a
acestora, tirantii laterali ai mecanismului de suspendare al
tractorului cu ajutorul lanturilor intinzatoare, destinate acestui
scop.

In plan vertical, stabilitatea in lucru este cu atat mai buna cu cat
tendinta de patrundere in sol a organelor de lucru este mai mare.
Acest lucru se poate regla prin valoarea unghiului de asezare a
organelor active, care cu cat are o valoare mai mare cu atat
stabilitatea in plan vertical este mai buna, fara insa a depasi
valoarea de +5^0.

REGLAREA CULTIVATOARELOR

R e g l a r e a adancimii de lucru se realizeaza la cultivatoare prin
reglarea distantei pe verticala intre planul de sprijin pe sol a
organelor de lucru si planul de sprijin al rotilor sectiilor sau ale
cultivatorului.

Reglarea acestei distante se face fie prin ridicarea sau coborarea
rotii de limitare a adancimii de lucru, fie prin ridicarea sau
coborarea organelor de lucru si fixarea acestora in pozitie
corespunzatoare. La reglare se va tine seama ca rotile se infunda in
sol cu 1-3 cm si, ca urmare, si ca urmare distanta reglata se reduce
in mod corespunzator.

R e g l a r e a orizontalitatii cadrului cultivatorului si a sectiilor
independente de lucru asigura uniformitatea adancimii de lucru si
pozitia corecta a organelor de lucru.

Reglajul se face pe directie longitudinala cu ajutorul tirantului
central de la mecanismul de suspendare al tractorului pentru
cultivatoarele purtate in spatele tractorului si cu ajutorul tijei
superioare prevazuta cu manson de reglare a paralelogramului
deformabil pentru fiecare sectie independenta de lucru.

La cultivatoarele tractate orizontalitatea se regleaza cu ajutorul
mecanismului cu maneta si surub montat pe triunghiul de tractiune.

reglajul este corespunzator daca organele de lucru calca cu tot taisul
pe platforma orizontala de reglaj, In situatia cand cadrul
cultivatorului are pozitie orizontala si inaltimea corecta fata de sol
pentru pozitia de lucru.

Pe directia transversala se regleaza corect tirantii laterali
verticali ai mecanismului de suspendare al tractorului la lungimi
riguros egale si pozitia celor doua roti ale cadrului caultivatorului
care trebuie sa fie aceeasi pentru cultivatoarele purtate. La
cultivatoarele tractate, reglarea se face cu ajutorul rotilor de
sprijin pe sol ale acestora.

R e g l a r e a distantelor dintre organele de lucru trebuie facuta
separat pentru fiecare lucrare si cultura in parte prin deplasarea
sectiilor de lucru pe cadrul cultivatorului si a organelor de lucru pe
cadrul cultivatorului sau al sectiilor de lucru, respectand cele
mentionate anterior.

Dupa efectuarea reglajului se vor masura exact distantele dintre
organele de lucru atat pe directie transversala cat si longitudinala.
Aceasta verificare se va face pe o platforma de beton plana cu
ajutorul riglei gradate pe care sunt notate pozitiile corecte ale
organelor de lucru, reglajele fiind simetrice fata de axa de simetrie
a tractorului si a cultivatorului care trebuie sa fie aceeasi.

R e g l a r e a ecartamentului rotilor la tractoarele ce intra in
componenta agregatelor asigura ca rotile tractorului sa calce in toate
cazurile pe mijloacele intervalelor dintre randurile de plante;
ecartamentul rotilor din fata trebuie sa fie egal cu cel al rotilor
din spate.

Marimea ecartamentului rotilor de tractor se determina cu relatia:

E = d(n+1)-b[0]+2[z], in cm.

unde: d este distanta intre randurile de plante (cm) ; n reprezinta
numarul de randuri peste care trece tractorul; b[0] este zona de
protectie fata de randul de plante (cm).

Este obligatorie reglarea ecartamentului la rotile de sprijin ale
cadrului cultivatorului pentru ca acestea sa calce pe mijlocul
intervalului dintre randurile de plante.

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CULTIVATOARE

In agricultura se folosesc in prezent pe langa tipurile de
cultivatoare construite la noi si cultivatoare provenite din import.

Un loc important il ocupa folosirea cultivatoarelor cu latime mai mare
de lucru dar si cu viteza de deplasare marita. Cu succes se folosesc
si cultivatoarele pentru afanarea solului, echipate cu organe de lucru
vibratoare.

Pentru toate tipurile de organe de lucru se prevad imbunatatiri pentru
a mari rezistenta la uzura in timpul lucrului.

O deosebita atentie se va acorda canstruirii cultivatoarelor astfel
incat la o singura trecere sa se poata executa mai multe operatii
fiind crescuta astfel rentabilitatea.

Capitolul II

2.1. MASINI PENTRU CHIMIZAREA AGRICULTURII

Masinile pentru chimizarea agriculturii sunt destinate a repartiza pe
sol, in sol si la nivelul diferitelor plante cultivate substante
chimice care imbunatatesc nutitia culturilor sau combat diferiti
agenti patogeni sau daunatori, contribuind astfel la sporirea
insemnata a productiei agricole.

1. MASINA PENTRU IMPRASTIAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE MA-3,5
(MA-6)

Masina pentru imprastiat ingrasaminte chimice si amendamente MA-3,5
(MA-6) este destinata pentru transportul si imprastierea
ingrasamintelor chimice solide si amendamentelor sub forma de praf si
a ingrasamintelor organice sub forma de mranita. Masina MA-3,5 este de
constructie metalica si se compune din: cadru, buncar, transportor cu
banda, jghebul inclinat, dispozitivul de imprastiere, dispozitivul de
reglare, transmisia cardanica, transmisia la transportor, transmisia
la discul distribuitor si organele de deplasare.

Cadrul este confectionat din doua lonjeroane, solidarizate in partea
anterioara, formand unghiul de

tractiune si se sprijina in patru roti cu pneuri pe sol.

Buncarul are forma piramidala, cu baza mare la partea superioara, ceea
ce permite intregii cantitati de materialsa fie condusa la partea
inferioara.

Transportorul cu banda este realizat sub forma unui lant cu zale din
otel inoxidabil, asezat pe fundul buncarului astfel ca ramura
superioara sa se deplaseze invers sensurilor de deplasare a masinii.

Dispozitivul de imprastiere este de tipul centrifugal si se compune
dintr-un disc orizontal cu sase palete reglabile.

Dispozitivul de reglare a debitului este format dintr-un subar
reglabil montat pe peretele posterior al buncarului, deasupra
transportorului.

Transmisia are rolul de a antrena in miscare organele active ale
masinii. se compune din

transmisia la discul distribuitor, care primeste miscarea de la priza
de putere a tractorului si transmisia la transportor, care primeste
miscarea de la rotile de transport.

Dupa intrarea in parcela prin cuplarea transmisiei la priza de putere
a tractorului miscarea se transmite la discul distribuitor. prin
deplasarea masinii, roata din dreapta spate pune in functiune
transportorul. acesta se incarca cu material, pe care il transporta la
fereastra reglabila si de aici, in cantitate reglata, il dirijeaza
prin jgheabul inclinat la discul de imprastiere. Prin invartire,
discul de imprastiere distribuie materialul pe sol.

Masina MA-3,5 (MA-6) lucreaza in agregat cu tractorul Z-650 M si cu
U-651 M .

Reglajele care se pot efectua la aceasta masina sunt:

- reglarea debitului, care se asigura prin reglarea vitezei de
deplasare a transportorului si prin re-

glarea sectiunii de iesire a materialului din buncar.

- reglarea vitezei de deplasare a transportorului, ce se realizeaza
prin alegerea si montarea rotilor

dintate corespunzatoare la transmisia intermediara si

finala.

- reglarea sectiunii de iesire a materialului din buncar, prin fixarea
subarului in dreptul diviziunii

specifice in indicatorul de pe peretele din spate al buncarului.

- reglarea pozitiei zonei si uniformitatii de imprastiere a
materialului prin reglarea pozitiei

jgheabului de conducere a materialului si reglarea paletelor de pe
suprafata discului de imprastiere.

Reglarea pozitiei jgheabului se face in felul urmator:

- in pozitie normala pentru imprastierea ingrasamintelor chimice sub
forma de granule, cristale sau praf.

- in pozitie inversa cand se foloseste pentru imprastierea
amendamentelor sub forma de piatra de var macinata.

Se mai executa reglarea paletelor de pe suprafata discului de
imprastiere intr-una din cele trei pozitii ( caracterizate prin
unghiul facut fata de diametrul discului) marcate cu 0 (grade) , -7
(grade), + 7 (grade). Astfel, pentru superfosfat granulat unghiul este
de 0 grade, pentru superfosfat praf unghiul este de -7 (grade), iar
pentru celelalte materiale +7(grade).

De asemenea, se mai regleaza transportorul prin intinderea corecta si
fixarea pozitiei transportorului fata de axul longitudinal de simetrie
al buncarului

( cu ajutorul a doua suruburi).

Metoda de deplasare in timpul lucrului este in suveica, cu intoarceri
sub forma de semicerc, iar viteza de deplasare mazima este de 10 km /
h.

Productivitatea agregatului este de 12 ha / sch. pentru amendamente de
36 ha / sch. pentru superforfat praf si 74 ha / sch.pentru
ingrasaminte sub forma de granule.

Pentru aplicarea ingrasamintelor minerale solide concomitent cu
semanatul si prasitul culturilor se folosesc ferilizatoarele F-6, F-8,
F-12 cu echipamente pentru aplicarea ingrasamintelor pe 6-8 si 12
randuri, prevazute cu cutii de 205 dm (cub) si aparate de distributie
de tipul disc stelat asezat pe verticala.

2. MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE LICHIDE

Partile componente si principiile de functionare ale diferitelor
tipuri de masini pentru administrat ingrasaminte chimice lichide.

Masinile pentru administrat ingrasaminte lichide (ape amoniacale si
amoniac anhidru) au constructia in principal asemanatoare, fiind
formate dintr-un cadru purtat pe tractor sau tractat pe care se
monteaza rezervorul

( de regula cilindric) dispozitivul de dozare a cantitatii de
ingrasamant si organele de incorporare in sol.

Dupa constructia dispozitivului de dozare, aceste masini se pot grupa
in masini cu sistem de dozare:

- prin cadere libera

- hidraulic (prin pompa)

- pneumatic ( cu compresor)

Masinile cu sistem de dozare prin cadere libera sunt prevazute la
iesirea din rezervor cu un robinet prin care lichidul, in cantitatea
reglata de robinet, trece in rampa de distributie iar de aici,
printr-un furtun ajunge la organul de incorporare in sol. Nivelul
lichidului din rezervor este indicat de catre un tub, iar echilibrarea
presiunii interioare cu presiunea atmosferica se realizeaza cu
ajutorul unei tevi.

Masinile cu sistem de dozare hidraulic sunt formate din rezervor la
care se racordeaza o pompa care trimite lichidul in camera de
uniformizare a presiunii de unde este dirijata in rampa de
distributie, iar de aici, prin tuburil e flexibile, ajunge la organele
de incorporare. Supapa are rolul de a permite intoarcerea surplusului
de lichid din rampa de distributie din nou in rezervor.

Masinile cu sistem de dozare pneumatic au racordat la rezervor un
compresor care creaza presiunea necesara pentru ca lichidul sa fie
trimis prin rampa de distributie, iar de aici la organele de
incorporare in sol. Presiunea este reglata cu ajutorul unei supape iar
manometrul indica presiunea din rezervor.

3. MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE ORGANICE LICHIDE

Aceste masini sunt destinate pentru absorbtia, transportul si
imprastierea la suprafata solului a mustului de grajd si a
materialului grosier colectat in bazinele adaposturilor de animale sau
a celor de la platforma de gunoi de grajd. Din aceasta grupa face
parte remorca cisterna RCU-4 .

Remorca cisterna RCU-4 este tractata si actionata de la priza de
putere a tractorului si se compune dintr-un cadru , sprijinit pe doua
roti cu pneuri, pe care se monteaza cisterna, multiplicatorul de ture,
pompa de vacuum, pompa centiguga pentru lichid, dispozitivul de
imprastiere (aspersor si dispozitiv in evantai) si transmisia.

Remorca cisterna RCU-4 lucreaza in agregat cu tractoarele U-445 sau
U-650 M si poate executa mai multe procese de lucru.

Umplerea cisternei se realizeaza prin actionarea pompei de vacuum de
la priza de putere a tractorului.

Prin inchiderea / deschiderea unor robineti aerul din cisterna este
evacuat in atmosfera cu ajutorul pompei de vacuum printr-o conducta,
creandu-se in cisterna o depresiune ce antreneaza la randul ei
materialul din bazin printr-o conducta cu racord.

Plutitorul actioneaza asupra supapei de evacuare a aerului intrerupand
alimentarea cand materialul depaseste vizorul inferior.

Descarcarea cisternei si repartizarea materialului pe sol, sub forma
de pelicule subtiri se realizeaza tot prin actiunea pompei de vacuum,
care este folosita pentru crearea unei presiuni. Pentru aceasta se
trece la inchiderea / modificarea pozitiei robinetilor actionandu-se
pompa de vacuum pana cand manometrul indica presiunea de 1.5 Kgf /
cm2. Prin deschiderea robinetului (dupa ce tractorul a fost introdus
in viteza) materialul din cisterna sub pesiunea aerului comprimat iese
cu viteza prin ajutaj si curge pe placa care il disperseaza intr-o
pelicula subrire , in forma de evantai.

Distribuirea materialului prin aspersor se face cu ajutorul pompei
centrifuge. Principalele reglaje ale acestei masini se refera la
supapa de presiune care trebuie sa se deschida la 1.5 kgf / cm2, dar
si la norma la hectar modificandu-se viteza de deplasare in lucru a
masinii. La cresterea vitezei scade norma de lucru. Aceasta masina are
sarcina utila de 4t.

4. MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE ORGANICE SOLIDE

Aceste masini sunt destinate pentru transportul si imprastierea pe sol
a gunoiului de grajd sau a deseurilor organice.

Parti componente: Aceste masini sunt remorci pe una sau doua axe,
prevazute cu un transportor 1, asezat pe fundul benei remorcii,
dispozitivul de imprastiere format din toba de uniformizare 2, si cea
de imprastiere 3, asezate orizontal si actionate de la priza de putere
a tractorului sau de la rotile de transport ale masinii.

Procesul de lucru: Prin inaintarea masinii si actionarea
transportorului, acesta antreneaza materialul si il dirijeaza la
dispozitivul de imprastiere, care il arunca pe sol intr-o banda a
carei latime este egala cu a masinii.

Cantitatea de ingrasamant ce se distribuie la hectar este reglata prin
schimbarea pozitiei tobei de uniformizare in plan vertical si a
vitezei de deplasare.

Administrarea ingrasamintelor organice solide se face cu masina MIN-5
in agregat cu tractorul U-650M. Aceasta masina sprijinita pe 4 roti in
tandem are capacitatea benei de 4m3, latimea de lucru de 3.25m si si
poate administra pana la 100t/ha.

Capitolul III

3.1. APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI A DAUNATORILOR DIN
CULTURILE AGRICOLE

Plantele agricole sunt atacate de boli si daunatori care provoaca
pagube importante prin diminuarea productiei cantitativ si calitativ.
Metodele si mijloacele de lupta contra bolilor si daunatorilor sunt
diferite. Dintre aceste metode amintim:

- metode agrotehnice (soiuri rezistente la boli, lucrari agrotehnice
corespunzatoare);

- metodele fizico-mecanice ( capcane pentru insecte, culegere de
frunze si ramuri infectate,etc);

- metodele organizatorice (masuri de carantina);

- metodele chimice ( tratarea plantelor cu substante chimice)

Substantele chimice care distrug agentii bolilor, daunatorilor,
buruienile se administreaza pe plante, pe sol sau pe seminte, prin
stropire sau prafuire, in functie de cerintele fitopatologice. Cea mai
mare parte din substantele folosite la combaterea bolilor la plante se
administreaza prin stropire ( sub forma de solutii, suspensii sau
emulsii).Substantele folosite pentru combaterea bolilor se numesc
FUNGICIDE , cele pentru combaterea daunatorilor INSECTICIDE, iar cele
folosite pentru distrugereaburuienilor sunt numite ERBICIDE.

Substantele chimice folosite in scop preventiv sau curativ au o mare
eficienta, fiind necesare cantitati mici de substanta activa pentru
unitatea de suprafata.

La aplicarea tratamentului prin stropire, uniformitatea depinde de
omogenitatea amestecului de substanta activa si apa. Prafurile
folosite la combaterea bolilor au particule fine, adera destul de greu
pe suprafata plantelor si o mare cantitate de praf se dispersa in
atmosfera. Pentru inlaturarea acestui neajuns se aplica metoda
prafiurii umede. Pulverizarea pneumatica consta in aducerea lichidului
sub presiune mica ( 0.5-1.7 daN/cm) intr-un curent de aer cu viteza
mare ( 80-200 m/s).

Pulverizarea mecano-pneumatica ( combinata ) imbina pulverizarea
mecanica cu cea pneumatica.

Combaterea bolilor si a daunatorilor prin tratamente chimice nu se
aplica numai la plante, ci si la tratarea chimica a solului si a
semintelor.

In functie de modul de aplicare a tratamentelor chimice, aparatele si
masinile utilizate pot fi impartite in:

- aparate si masini de stropit;

- aparate si masini de prafuit;

- aparate si masini mixte;

Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si
agregate care fac posibila administrarea la culturile de camp a
substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf. Solutiile se
raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine
sau prin pulberi foarte

fine.

3.2. AGREGATELE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR, SE
CLASIFICA DUPA MAI MULTE CRITERII:

- dupa metoda de distribuire a substantelor toxice: aparate si masini
pentru stropit, aparate si masini pentru prafuit,masini combinate
pentru stropit si prafuit.

- dupa destinatie: aparate si masini pentru culturi de camp si legume,
pentru vii, pentru livezi si cu destinatie universala.

APARATELE SI MASINILE DE STROPIT SE CLASIFICA ASTFEL:

- dupa modul de actionare si sursa de energie: aparate de stropit
purtate de om sau carosabile si masini pentru stropit, care pot di cu
tractiune animala, tractate de tractor, purtate de tractor,
autodeplasabile si montate pe avioane sau elicoptere.

- dupa metoda de pulverizare: cu pulverizare mecanica, pneumatica,
combinata.

Aparatele si masinile pentru prafuit se pot clasifica dupa aceleasi
criterii ca cele de stropit.

CERINTE IMPUSE MASINILOR PENTRU COMBATEREA DAUNATORILOR

Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si
agregate care fac posibila administrarea la culturile de camp a
substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf. Solutiile se
raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine
sau prin pulberi foarte

fine.

Agregatele folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor, se
clasifica dupa mai multe criterii:

- dupa metoda de distribuire a substantelor toxice: aparate si masini
pentru stropit, aparate si masini pentru prafuit, masini combinate
pentru stropit si prafuit.

- dupa destinatie: aparate si masini pentru culturi de camp si legume,
pentru vii, pentru livezi si cu destinatie universala.

Aparatele si masinile de stropit se clasifica astfel:

- dupa modul de actionare si sursa de energie: aparate de stropit
purtate de om sau carosabile si masini pentru stropit, care pot di cu
tractiune animala, tractate de tractor, purtate de
trscto,autodeplasabile si montate pe avioane sau elicoptere.

- dupa metoda de pulverizare: cu pulverizare mecanica, pneumatica,
combinata.

Aparatele si masinile pentru prafuit se pot clasifica dupa aceleasi
criterii ca cele de stropit.

Masinile pentru combaterea daunatorilor trebuie sa lucreze cu
productivitate mare, pentru a permite executarea lucrarii in timp
scurt si cu minimum de cheltuieli;

- sa necesite un numar mic de muncitori;

- sa aiba mobilitate mare in timpul lucrului si sa prezinte siguranta
mare in exploatare.

- sa fie simple si usor de servit;

- organele aparatelor si masinilor care vin in contact cu substantele
toxice trebuie sa fie construite din materiale anticorosive sau sa
aiba protectie anticorasiva.

Agitatoarele se gasesc in interiorul rezervoarelor si sunt de diferite
tipuri constructive. Rolul, lor este de a omogeniza lichidul de
stropit, operatie absolut necesara in cazul folosirii emulsiilor si
suspensiilor

pentru a asigura in tot timpul stropitului o concentratie uniforma de
substanta toxica. Agitatoarele pot fi: mecanice, hidraulice si
pneumatice.

Filtrele au rolul de a retine particulele ce depasesc orificiile
dispozitivelor de pulverizare. Toate aparatele si masinile de stropit
sunt prevazute cu filtre, formate din site tesute din fire de alama
sau stantate

astfel ca diametrul gaurilor sitelor sa fie aproape jumatate din
diametrul orificiului de la dispozitivele de pulverizare.

Pompele aparatelor si masinilor de stropit au rolul de a crea
presiunea necesara pentru refularea lichidului toxic prin
dispozitivele de pulverizare. Pompele pot fi: cu debitare discontinua
sau cu debitare continua.

Pompele cu debitare discontinua sunt prezazute cu supape de diferite
tipuri, cum ar fi: supape cu membrana din cauciuc sau textolit, care
se reazema cu toata suprafata pe scaun , supape disc metalice cu
garnituri de piele care se aseaza pe scaun cu marginile lor si
supape-bile din alama sau bronz.

La toate pompele de la masinile de stropit cu capacitate mare se
folosesc supapele - bile depoarece sunt mai durabile si mai sigure in
lucru.

Pompele rotative realizeaza o debitare continua a lichidului si nu au
nevoie de camera de uniformizare a presiunii. Din aceasta categorie
fac parte pompele cu palete, cu roti dintate si cu role.

1. APARATE SI MASINI PENTRU STROPIT

Masinile de stropit se compun in general dintr-un rezervor de lichid,
agitatoare, filtre, pompa pentru crearea presiunii, camera pentru
uniformizarea presiunii( numai la pulverizarea mecanica) dispozitive
pentru pulverizare, dispozitive de controlsi reglare a presiunii
(manometru, supapa de siguranta), dispozitive de alimentare, conducte
si furtunuri. Masinile pentru stropit cu pulverizare pneumatica si
cele cu pulverizare

combinata sunt prevazute si cu un ventilator centrifugal pentru
pulverizarea si transportul paticolelor pana la locul de tratare.

Pulverizarea lichidului se poate realiza pe cale mecanica, pneumatica
si mecano-pneumatica sau combinata.

- pulverizarea mecanica se obtine prin turbionarea sau scurgerea sub
presiune a lichidului prin orificii calibrate, numite duze.

- pulverizarea pneumatica se realizeaza prin introducerea lichidului
cu o presiune de 0,5-0,75 kgf / cm2 intr-un curent de aer cu viteza de
60-100m/s care il disperseaza in picaturi fine si-l transporta, sub
aceasta forma pana la plante.

- in cazul pulverizarii mecano-pneumatice lichidul pulverizat mai
intai pe cale mecanica este introdus intr-un curent de aer care
disperseaza in continuare picaturile in particule foarte fine si le
transporta pana la locul de tratare.

- in cazul pulverizarii pe cale pneumatica si combinata se obtin
particule mai fine iar necesarul de apa, este mai mic de 6-10 ori
decat in cazul pulverizarii mecanice.

Presiunile de lucru ale aparatelor pentru stropit cu pulverizare
mecanica sunt cuprinse intre 2-10 kgf / cm2, iar a masinilor pentru
stropit cu pulverizare pneumatica intre 8-10kgf / cm2.

2. APARATE SI MASINI DE PRAFUIT

Aparatele si masinile de prafuit, actioneaza prin dispersarea
substantelor toxice sub forma de praf si transportarea particulelor cu
ajutorul unui curent de aer debitat de un ventilator. Ventilatoarele
folosite la prafuit sunt de presiune medie si de presiune inalta.
Prafuirea nu se poate face pe vant deoarece praful purtat de vant
poate afecta personalul ce deserveste masinile, ocolind plantele
infectate. Apartele si masinile de prafuit sunt alcatuite dintr-un
buncar de praf, prevazut cu un agitator, un distribuitor de praf, un
ventilator si un dispozitiv de prafuire.

Aparatul de prafuit cu ventilator, este destinat pentru prafuit vii,
este actionat manual si este purtat de catre muncitor in partea din
fata.

Masina cu tractiune animala de prafuit in vii este destinata pentru
prafuit in vii acolo unde exista distanta intre randuri de 1.1-1.5m,
precum si in culturi de camp, in acest caz se echipeaza cu lanci
orizontale. Este tractata de un cal, deservita de om si se actioneaza
de la rotile de transport.

Masini combinate pentru stropit si prafuit, sunt folosite pentru
lucrarile de stropit si prafuit concomitent sau separat. Sunt
alcatuite din doua instalatii una de prafuit si alta de stropit,
montate pe un cadru. Cu ajutorul acestor masini pot fi executate
lucrari de tratamente mixte, prafuire, stropire si de prafuire umeda.
Pot fi cu tractiune animala sau cu tractiune mecanica.

Masina cu tractiune animala pentru stropit si prafuit, este folosita
la tratarea plantelor din culturile de camp, de legume, fiind tractata
de doi cai si deservita de muncitor. Este alcatuita dintr-un cadru
care se sprijina pe doua rori cu pneuri pe care se monteaza instalatia
de stropit.

Masina combinata pentru stropit si prafuit MPSP-3 x 300 , este
prevazuta cu trei rezervoare cu solutie cu capacitatea de 300l
fiecare, fiind destinata lucrarilor la culturile de camp si in livezi.

Este formata dintr-un cadru prevazut cu triunghi de prindere, pe care
se monteaza rezervorul lichid. Rezervorul de praf, pompa, ventilatorul
si dispozitivele de pulverizare. Celelalte doua rezervoare se monteaza
pe partile laterale ale tractorului. Priza de putere a tractorului
actioneaza pompa si ventilatorul. Pompa este de tip centrifugal si
realizeaza un debit de 150 l/min la presiunea se 2 dnN/cm2. Masina
este prevazuta cu trei dispozitive de pulverizare: pentru culturi de
camp si legume, pentru vii si pentru livezi.

Dispozitivul pentru stropit culturi de camp si legume este alcatuit
din doua rampe tubulare, fiecare rampa fiind prevazuta cu cate trei
corpuri cu capete de pulverizaretip palmat, fiecare avand cate cinci
conducte.

3. MASINI SI ECHIPAMENTE PENTRU ERBICIDAT.

Masini si echipamente pentru erbicidat. Erbicidarea se executa in
scopul inlaturarii rasaririi si dezvoltarii buruienilor.

Se aplica la culturile de camp si leguminoase, in vii si livezi.
Masina de erbicidat MET -1200 si echipamentele EER-600, EEC-2, EEV-2.

Masina de erbicidat MET -1200 este tractata si are capacitatea
rezervorului de 1200 litri. Este alcatuita dintr-un cadru sprijinit pe
doua roti cu pneuri, rezervor de solutie, pompa, dispozitiv d
pulverizare, ejector pentru alimentare, filtru, supape si conducte.

Echipamentul EEP-600 este folosit pentru aplicarea erbicidelor in
legumicultura. Lucreaza in agregat cu tractorul L-445. Rezervoarele se
monteaza pe partile laterale ale tractorului. Pompa se monteaza la
priza de putere a tractorului, iar rampa de stropit se ataseaza la
ridicatorul hidraulic al tractorului.

Echipamentul EEL-2 este folosit pentru aplicarea erbicidelor in
livezi. Lucreaza in agregat cu tractorul U-445, fiind montat in fata
acestuia.

Echipamentul EEV-2 este folosit pentru aplicarea erbicidelor in vie,
avand actiune totala si lucrand impreuna cu combinata de stropit si
prafuit MSPC-300. Se monteaza pe tractorul viticol de 45 CP .
deplasarea agregatelor se face in parcursuri liniare, cu intoarceri
fara bucla. La fiecare alimentare se curata filtrele si sitele de
lichid si de la sorbul de alimentare, se verifica etansietatea
furtunurilor, conductelor si robinetelor, pozitia masinii pe tractor
si a robinetelor.

B i b l i o g r a f i e

1. TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE , PARTEA a II-a;

Autori: TOMA DRAGOS

TR. NEAGU

I. FLORESCU

P. MINULESCU

S. LEPSI

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA - BUCURESTI - 1981;

2. MASINI SI INSTALATII HORTICOLE SI VITICOLE

Autori: ING.NICOLAE PATRASCU

ING. ION MANAILA

EDITURA TEHNICA AGRICOLA - 1991

Niciun comentariu: