joi, 11 septembrie 2008

Referat Pluto - Charon

Pluto-Charon

Pluto este a noua planet` de la Soare ]i cel mai [ndep`rtat membru al
Sistemului Solar. A fost descoperit ca urmare a unor calcule din 1905,
f`cute de c`tre astronomul american Percival Lowell, care prezisese
existena unei planete [ndepartate, dup` Neptun, ca urmare a micilor
perturbaii [n mi]c`rile lui Uranus. Continuat` de c`tre membrii
observatorului Lowell, cercetarea s-a terminat cu succes [n 1930, c@nd
astronomul american Clyde William Tombaugh l-a g`sit pe Pluto acolo
unde calculase Lowell.

Pluto se rote]te [n jurul Soarelui [n 247,7 ani tere]tri la o distan`
medie de 5,9 miliarde kilometri de Soare. Orbita acestuia este a]a de
alungit` [nc@t uneori Pluto este mai aproape de Soare dec@t Neptun.
Totusi nu exist` posibilit`i de coliziune, pentru c` planul orbitei
lui Pluto este mai [nclinat dec@t al lui Neptun, iar orbitele lor nu
se intersecteaz`.

Vizibil doar prin telescoapele mari, Pluto pare s` aib` o culoare
galben`. Pentru muli ani s-a ]tiut doar foarte puin despre planet`,
dar [n 1978 astronomii i-au descoperit un satelit ce [l orbiteaz` la
doar 19.000 km, pe care l-au numit Charon. Orbitele celor dou` corpuri
le fac s` treac` foarte des unul prin faa celuilalt, fapt ce le-a
permis astronomilor s` le determine m`rimea precis. Pluto are 2320 km
[n diametru iar Charon are 1270 km, fiind cel mai mare satelit din
Sistemul Solar [n comparaie cu m`rimea planetei [n jurul c`reia
graviteaz`. Lui Pluto i s-a g`sit ]i o atmosfer` de metan, care
exercit` o presiune de 100.000 ori mai mic` dec@t presiunea
atmosferic` normal` de pe P`m@nt.

{n 1994, telescopul Hubble a studiat 85% din suprafaa planetei,
dezv`luind zone luminoase ]i zone [ntunecoase (posibili muni ]i
canioane). Aceste imagini confirm` teoria c` exist` ghea` la polii
planetei, mai ales c@nd aceasta se afla departe de Soare.

Cu o densitate dubl` dec@t a apei, Pluto este f`cut din mai multe roci
dec@t celelalte planete [ndep`rtate. Muli astronomi consider` c`
Pluto a fost un satelit al lui Neptun care s-a separat de planet` [n
urma unei coliziuni cu un alt corp. Ali astronomi sunt de p`rere ca
Pluto ]i Charon sunt doar corpurile mai vizibile din zona numit`
Centura Kuiper (un inel de materie ce orbiteaz` Soarele mai departe ca
Neptun).

Pluto nu a fost [nca explorat de nici o sond` ]i r`m@ne prea puin
cunoscut. Timp de doua decenii NASA a propus expediii spre Pluto. {n
2012 sonda numit` Pluto-Kuipper Express va cartografia suprafaa lui
Pluto ]i a satelitului s`u, Charon. Aceast` sond` se va roti [n jurul
planetei la mai puin de 15.000 km, realiz@nd fotografii cu o
rezoluie de 1 km. Dup` spusele lui Robert Staehle, conduc`torul
proiectului, NASA pl`nuie]te s` lanseze aceast` prob` [n 2004, care
apoi va c`l`tori cu 18 km/s pentru aproximativ un deceniu pentru a
parcurge cele 5 miliarde de km p@n` la destinaie. Dup` aceast`
c`l`torie

Lung`, proba va avea numai c@teva ore pentru a aduna toate
informaiile necesare despre cea mai [ndepartat` planet`.

{n concordan` cu sloganul NASA ("mai rapid, mai bun, mai ieftin"),
Pluto-Kuiper Express va fi relativ u]oar`: 135 kg ]i va costa 250
milioane de dolari. Ocup@nd un volum de 1 metru cub, sonda va
transporta instrumente pentru 16 experimente diferite: camere video ]i
spectometre vor fotografia formele de relief de pe Pluto, vor analiza
compoziia chimic` a planetei ]i atmosferei, presiunea ]i atracia
gravitaional`. {n timp ce proba va orbita planeta, un spectometru va
determina compoziia atmosferei m`sur@nd absorbia luminii Soarelui.

Dup` ce va trece de Pluto, proba []i va continua traiectoria prin
Centura Kuiper, unde camerele ]i spectometrele vor studia corpurile pe
l@ng` care va trece. Dac` aceste corpuri vor avea aceea]i compozitie,
se va demonstra teoria c` Pluto s-a desprins din aceast` centur`.

Un comentariu:

infosc spunea...

www.Documentareonline.com are ca principal obiect de activitate oferirea de consultanta si bibliografie pentru realizarea diferitelor proiecte stiintifice. Documentareonline.com dispune de cea mai mare arhiva cu disertatii din Romania, oferind o mare parte din resursele necesare in procesul de documentare si aprofundare a cunostintelor, cu precadere in vederea sustinerii examenului de licenta. Toate disertatiile sunt bine documentate, beneficiaza de o tehnoredactare impecabila, folosesc diacritice, au note de subsol, tabele, grafice anexe si studii de caz.

documentareonline.com pune la dispozitia utilizatorilor sai un numar impresionant de lucrari de diploma din toate domeniile. Deasemenea, forumul nostru asteapta sa va raspunda la orice problema o intalniti in redactarea lucrarilor (incepand cu planul, bibliografia, materiale, etc). Nu in ultimul rand Documentareonline.com realizeaza prin colaboratorii sai lucrari de licenta la comanda la cele mai mici preturi de pe piata.